(jud. Mures)
Complex medieval de arhitectura militara, civila, ecleziastica de valoare europeana, Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din Romania. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfârsitul secolului 19 "Perla Transilvaniei". Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane intemeiate in evul mediu tarziu. Intemeierea localitatii conform cronicelor din secolul 17 este datata la 1191 si 1198, insa fara baza documentara. Prima atestare documentara a localitatii - in 1280 - nu marcheaza insa si inceputul locuirii, atat pe teritoriul orasului cat si in zona inconjuratoare din bazinul Mijlociu al Târnavei Mari. Au fost atestate arheologic: asezarea apartinand epocii bronzului, doua asezari dacice ale epocii fierului din care una a fortificat platoul inferior al Dealului Cetatii, un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si apoi a urmasilor lor. Colonistii germani (sasi), asezati de regii Ungariei incepand cu a doua jumatate a secolului 12 in sudul Transilvaniei sunt cei care intemeiaza o asezare rurala la baza dinspre sud a dealului Cetatii, langa apa pârâului Saes (Shaas). Denumirea pârâului devine si a localitatii la sfarsitul sec.13. Se considera foarte probabile urmatoarele: asezarea existenta deja la inceputul sec.13, avea ca punct de sprijin o mica fortificatie pe platoul superior al Dealului Cetatii, fortificatie distrusa de invazia mongola (1241-1242); apoi reconstruita, pentru ca in 1280 sa apara mentionat documentar Castrum Sex. Asezarea trezeste interesul a doua importante ordine manastiresti care se stabilesc pe platoul inferior al Dealului Cetatii; calugarii dominicani la 1298 care se mentioneza documentar localitatea sediu al manastirii - Schespurch (Schässburg); apoi se stabilesc caligarii ordinului franciscan. In secolul 14, urmare a venirii altor colonisti germani acum mestersugari, localitatea se urbanizeaza treptat - 1367 mentionat Civitas de Segusvar. In secolul 15 pericolul turcesc determina construirea zidului si a turnurilor de aparare care inconjoara tot Dealul Cetatii, zidul fiind mentionat pentru prima data la 1490. Secolele 15-17 reprezinta perioada de maxima prosperitate si glorie pentru orasul-cetate Sighisoara, bine pozitionat strategic si comercial la intersectia unor importante drumuri medievale. Localitatea cu cel mai vechi statut orasenesc din Transilvania (1517) a avut un important rol economic, stategic, cultural-artistic, politic, ecleziastic si monastic. Dupa numarul mestersugarilor (25) era comparabil cu orase importante din vestul Germaniei. A intretinut un comert infloritor cu celelalte orase sasesti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Tarile Romanesti, dar a participat si la marele comert prin intermediul Brasovului stabilind contacte pana in Persia si Tarile de Jos. O dovada sunt cele 35 de covoare orientale din Biserica Manastirii. Pozitia strategica si-a aparat-o astfel incat prin forta nu a putut fi cucerit, desi a suportat cateva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe Turnul Cositorarilor). Invatamantul se situa la nivel ridicat, fapt dovedit si de cei 95 de studenti sighisoreni prezenti la universitatile din Viena si Cracovia intre 1402-1520; scoala mentionata la 1522 trebuie sa fie mai veche. La inceputul sec.16 orasul este un important centru artistic reunind activitatea unor pictori, sculptori, creatori de mobilier, artisti in piatra, bronz, lemn, mesteri ai orgilor, sositi din Königsberg, Salzburg, Boemia, Tirol, dar si autohtoni ca Elias Nicolai - cel mai mare sculptor al barocului transilvanean -care au lasat dovezi si in cele doua biserici evanghelice: Biserica din Deal si Biserica Manastirii (tabernacol, amvon, pietre de mormant, strane, cristalnite, orga). Pe plan politic, Sighisoara a gazduit Diete partiale si o Dieta a Transilvaniei. La Biserica din Deal s-a incoronat un principe al Transilvaniei; orasul a avut legaturi cu voievozii romani; a dus o politica favorabila habsburgilor. Arhitectura a fost influentata de diversi factori. Arhitectura militara (zid si turnuri de aparare) a fost conditionata de folosirea masiva a armelor de foc, ceea ce duce in secolele 16-17 la doua suprainaltari ale incintei fortificate. Arhitectura civila este influentata de cei bogati, marturie stand edificiile din piatra din zona centrala: Casa cu Cerb a patriciatului, Casa Venetiana (locuinta primarului), Casa Vlad Dracul (a autoritatilor orasului, a corpului de paza si pentru oaspeti). Arhitectura ecleziastica a fost marcata de cresterea numarului membrilor si a fortei economice a comunitatii: Biserica din Deal si Biserica Manastirii edificate in secolele 13-15. Biserica din Deal este cel mai important monument al orasului si a patra ca importanta intre bisericile gotice ale Transilvaniei.
