Radu Cerghizan

Ordinul Benedictinilor ("Ordo Sancti Benedicti")

Ordin fondat de calugarul Benedict de Nursia in anul 529 la Montecassino - Italia. Reprezinta cel mai vechi ordin calugaresc din lume. Principiile benedictinilor au fost: evlavia, supusenia, ruga si munca (ora et labora = roaga-te si munceste). Manastirile au fost asociate in congregatii, subordonate papei. Portul calugaresc benedictin este de culoare neagra. Prin constructii de biserici si manastiri, prin defrisari si agricultura, scoli si institutii, Benedictinii au fost adevaratii educatori-pionieri ai Europei Evului Mediu. Ordinul feminin benedictin a fost intemeiat de sora geamana a lui Benedict (Scholastica). In anul 1098 s-a desprins un subordin reformator, sub impulsul lui R. de Molesmes, denumit Cistercieni (dupa numele latin Cistercium al manastirii franceze Citeaux din arondismentul Beaune). Subordinul Cisterciensilor a cunoscut un nou avânt dupa anul 1112, datorita activitatii luxemburghezului Berhard de Clairvaux: Bernhardini (port: roba alba, gluga neagra). In 1664 a luat nastere la manastirea La Trappe (Franta) un alt subordin al cistercienilor: Trapisti. Pe plan mondial exista in prezent cca 11000 calugari si 22000 calugarite ale Ordinului benedictin.


Ordinul Franciscanilor

Ordin compus din 3 subordine:

      a) Franciscani (port: sandale, rasa maro, gluga),
      b) Franciscani Conventuali (port: rasa neagra, gluga),
      c) Capucini (port: sandale, rasa de culoare maro, gluga, barba), toate independente, dar având ca numitor comun o lege din anul 1223. Telul: respectarea evangheliilor prin: viata ascetica, modestie, munca misionara. Subordinele Franciscanilor si Capucinilor sunt cele mai importante asociatii calugaresti catolice actuale. Franciscanii si Capucinii au jucat din pacate un rol nefast in timpul oprimarilor inchizitiei medievale.

  • 2. Calugarite clarisiene, fondat in 1212 de Clara de Assisi si Francisco de Assisi.>

  • 3. Fratii laice: activeaza in domeniul ingrijirii bolnavilor, in institutii de educatie si in diverse congregatii.
Ordinul Dominicanilor ("Ordo Fratrum raedicatorum")

Intemeiat de calugarul spaniol Dominic in anul 1216 la Toulouse (Franta). Ordinul a primit încuviintarea de a predica si de a spovedi. I-au apartinut mari savanti (Albertus Magnus, Thomas de Aquino), dar totodata s-a implicat in mod nefericit in reprimarile inchizitiei. Port: roba alba, capa neagra peste umeri, gluga ascutita. In sec.13 a fost înfiintat si ordinul femenin al Dominicanilor. Reprezinta in prezent unul din cele mai importantele ordine calugaresti.

Ordinul Iezuitilor ("Societas Jesu")

Ordin catolic creat de ofiterul spaniol Ignatius de Loyola in anul 1534 la Paris, acceptat de papa in anul 1540. Scopul: raspândirea credintei si moralei crestine. A pus un accent deosebit pe pregatirea riguroasa a membrilor sai si pe raspândirea stiintei, creind o retea bine organizata de scoli si institutii proprii. In fruntea ordinului a stat un General cu sediu la Roma. In anul 1773 papa Clemens XIV a interzis Ordinul, pentru ca in anul 1814 sa fie din nou repus in drepturi de catre papa Pius VII. Ordinul cuprinde in prezent cca 36.000 membrii si intretine peste 60 universitati si 100 scoli superioare si multe colegii gimnaziale. Nu are port distinct. Deviza ordinului: AMDG (Ad Majorem Dei Gloriam = Spre preamarirea Domnului).

Ordinul Frati si Surori miloase

Fondat in scopul ingrijirii bolnavilor. Calugaritele au diferite denumiri: Vincentine, Surori cenusii, Boromene.