Radu Cerghizan
Monumente in stil romanic (secolele 11-13)

Biserica Rotonda din Geoagiu (construita in secolul 11).

Vechea catedrala din Alba-Iulia (construita in jurul anului 1100; bazilica cu 3 nave; din aceasta s-a mai pastrat numai relieful de timpan Majestas Domini I).

Noua catedrala romano-catolica "Sf. Mihail" din Alba-Iulia (1247-1291): cel mai reprezentativ monument al artei romanice ardelene (in conditiile relativei sale întârzieri, romanicul ardelean se îmbina adeseori cu goticul timpuriu). Demne de amintit sunt sculpturile din noua catedrala: Majestas Domini II, Arhanghelul Mihai, Apostolii si altele.

Prima biserica din Viscri (com. Bunesti, jud. Brasov, sec. 12; probabil unicul monument romanic din România pastrat din sec. 12). Alte constructii din piatra din zona Sibiu si Brasov (bazilici scurte, cu 3 nave, din sec. 13, de inspiratie renana): Ocna Sibiului, Cisnadioara, Cisnadie, Gusterita, Noul Sasesc, Drauseni (com. Cata).

Biserica romanica din Avrig (jud. Sibiu) din secolul 13, acum de confesiune evanghelica. Portal cu reliefuri figurative.

Biserica din Axente Sever (jud. Sibiu), una din cele mai neobisnuite biserici fortificate sasesti, cu turn masiv ridicat peste partea centrala a monumentului. Monument cu o capela romanica alipita pe latura de sud.

Biserica din Cincu ( jud. Brasov), biserica fortificata, initial bazilica romanica de secol 13, cu turn central pe vest.

Biserica din Cricau (jud. Alba), biserica reformata din secolul 13, initial o bazilica romanica cu trei nave si turn clopotnita pe vest. Se pastreaza turnul romanic. Restul bisericii a fost transformat in secolul 15 intr-o biserica gotica.

Biserica din Densus (jud. Hunedoara), una dintre cele mai vechi biserici din România si una dintre cele mai interesante din punct de vedere arhitectural. Ridicata pe ruinele unei constructii antice, in secolul 13, cu material de constructie luat de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Turn central deasupra naosului.

Biserica evanghelica din Reghin (jud. Mures), ilustreaza faza de tranzitie de la romanic la gotic, datând de la sfârsitul secolului 13 si inceputul secolului 14. Bazilica cu trei nave, initial tavanita.

Biserica din Streisângeorgiu (jud. Hunedoara), construita la sfârsitul secolului 12. Forma de nava cu turn clopotnita de dimensiuni reduse. Pictura din secolul 14.

Biserica reformata din Teius (jud. Alba) din secolele 13-15, edificiu romanic cu unele interventii gotice. Initial a avut plan bazilical cu trei nave. Mai aproape de aspectul original se mentine turnul clopotnita.

Biserica reformata din Uileacul Simleului ( jud. Salaj), bazilica romanica a fostei manastiri benedictine. Stil romanic târziu din secolul 13. Nava dreptunghiulara flancata in interior de pilastri masivi, deasupra carora sunt ridicate pseudo-tribune laterale, practicate in grosimea zidurilor si prevazute cu nise in capatul rasaritean. Fatada vestica este prevazuta cu turn-clopotnita de plan patrat la baza si octogonal in partea superioara. Absida poligonala nedecrosata dateaza din 1800.

In zona Bistrita-Somes-Bihor materialul obisnuit de constructie a fost caramida (secolul 13). Principalele monumente romanice au fost tot bazilici cu 3 nave, dupa modelul bisericilor benedictine din Panonia de vest: Herina (com. Galatii Bistritei, jud. Bistrita-Nasaud), Acâs (jud. Satu Mare) si altele.

Inafara basilicilor cu 3 nave, au mai fost construite si biserici-sala, cu nava tavanita si absida semicirculara (secolul 13): Homorod (jud. Brasov), Sântana de Mures (jud. Mures), Ciumbrud (jud.Alba), Manastirea (jud. Cluj) si altele.

In domeniul arhitecturii laice, civile si militare, sunt de mentionat: turnurile-locuinta de la Cheresig (com. Ghirisu de Cris, jud. Bihor) si Gârbova (jud.Alba), precum si cetatile Feldioara (jud. Brasov), Coltesti (com. Remetea, jud. Alba), Câlnic (jud. Alba) si Deva (jud. Hunedoara). Toate aceste constructii dateaza din secolul 13.

Monumente in stil gotic (secolele 13-15)

Manastirea Cârta (jud.Sibiu); cel mai vechi monument gotic din România (mijlocul secolului 13), creat dupa un proiect cistercian. Manastirile cisterciene din a doua jumatate a secolului 13: Bartolomeu (Brasov), Halmeag (jud. Brasov), Drauseni (com. Cata, jud. Brasov), Sic (jud. Cluj), Bistrita (jud. Bistrita-Nasaud) etc (toate aceste constructii prezinta inca multe elemente de stil romanic). Urmatoarele basilici din secolele 14-15 (unele chiar de la inceputul secolului 16): Biserica Sf. Maria Sibiu, Biserica Evanghelica Sebes (jud. Alba), Biserica Neagra Brasov, Biserica Sf. Mihail Cluj, Biserica Reformata Cluj, Biserica din Deal Sighisoara, Biserica Reformata Târgu-Mures, Biserica Reformata Dej, Biserica Romano-Catolica Turda, Biserica din Mosna (jud. Sibiu), Biserica din Biertan (jud. Sibiu).

Arhitectura laica a secolelor 13-15 e reprezentata prin: fortificatii urbane (Sighisoara, Sibiu, Medias, Brasov) si rurale, organizate in jurul unei biserici fortificate: Harman, Prejmer, Viscri (com. Bunesti, jud. Brasov), Biertan (jud. Sibiu) etc.

Singurul castel gotic pastrat pâna in zilele noastre este cel de la Hunedoara (sec. 15).

Monumente in stilul Renasterii (secolele 15-17)

Cetatea Fagaras este specifica Renasterii transilvanene. Datorita initiativei regelui Matei Corvin s-a realizat la castelul din Hunedoara Loggia lui Matei (1460-1470) si sarcofagele sculptate din catedrala de la Alba Iulia (sec. 15). Acelasi lucru s-a infaptuit din initiativa altor mecenati ai secolului 15, la dorinta carora au fost edificate mai multe castele, ulterior transformate in stil renascentist: castelul Gilau (jud. Cluj), castelul Ardud (jud. Satu Mare), castelul Gurghiu (jud. Mures), castelul Bran (jud. Brasov), numeroase sarcofage. Elemente renascentiste se recunosc in ancadramentele fostei Manastiri Dominicane din Cluj (azi Scoala de Muzica, str. Savinesti, 1445-1500), deasemenea la Casa Thomas Altemberger din Sibiu (1480-1490). In primul sfert al secolului 16 s-a construit Palatul Episcopal din Oradea (1506-1512; edificiul, azi disparut, a avut o impozanta scara interioara de onoare), Capela Lazo pe latura de nord a catedralei din Alba Iulia (1512) si Palatul Episcopal din Alba Iulia (1514-1524).

Primele decenii ale secolului 16 inregistreaza o vie activitate in domeniul picturii renascentiste de altare, stilul acestora exprimând simbioza elementelor vechi gotice cu ideile inovatoare ale stilului Renaissance. Cel mai important reprezentant al acestui moment artistic a fost pictorul german Vincentius din Sibiu, autorul altarelor bisericesti din Tatârlaua, jud. Alba (1508), Mosna, jud. Sibiu (1521), Cisnadie, jud. Sibiu (1525). Alte altare remarcabile provin din atelierele germane din Sighisoara si Brasov, fiind atribuite celor 3 fii ai celebrului artist german Veit Stoss: Beia, jud.Brasov (1513), Fiseriu, jud. Brasov (1520), Biertan, jud. Sibiu (1524) etc. Arta Renaissance a supravietuit in Transilvania pâna spre sfârsitul secolului 17, manifestându-se exclusiv in edificii laice: case de oras (Casa Argintarului din Bistrita, Casa Wolphard din Cluj, 1534-1541, Casa Argintarilor din Sibiu etc) si castele (Cris, 1559-1598, Gherla, 1540, Lazarea, jud. Harghita, 1631, Sânmiclaus, 1668-1673, Iernut, 1650, Vintul de Jos, 1551).

Monumente in stil baroc (secolul 18)

Arhitectura sacrala: Biserica Iezuitilor din Cluj (1718-1724), Biserica Iezuitilor din Sibiu (1725), Biserica Iezuitilor din Târgu-Mures (1728-1750), Catedrala din Timisoara (1736-1754), Catedrala din Oradea (1750-1779), Biserica Armeneasca din Dumbraveni, jud. Sibiu (1766-1783), Biserica Ortodoxa din Lugoj (1759-1766), Biserica Greco-Catolica din Blaj (1738-1765).

Arhitectura laica: portile Cetatii din Alba-Iulia (1715-1738), Palatul Banffy din Cluj (1774-1785), Palatul Episcopal din Oradea (1750-1770), Palatul Bruckenthal din Sibiu (1778-1785), Palatul din Gornesti, jud. Mures (1772-1778).